Adie vântu-n crengile bogate,
Un aer cald îmi mângâie tăcerea,
Ascund în mine clipele pictate
Cu-mbrățișări ce-au stors din noi durerea.
Se bucură de viață trandafirii,
Parfumurile lor îmi amintesc de tine,
Petale moi se dăruiesc luminii,
Așa cum tu te lași prinsă de mine.
Vin porumbeii să-mi deschidă cerul,
Cu brațele întinse mă înalț în zbor,
Străbat singurătatea ce-nvăluie misterul
Și cad la tine-n brațe, împins de al meu dor!
Am vrut să zbor, dar m-au ținut legat,
mi-au închis visele în întuneric,
mi-au ars gândurile cu nepăsare,
mi-au ucis speranțele cu clipe otrăvite!
Am vrut să cânt, dar mi-au lipit buzele,
mi-au alungat notele de pe portativ,
mi-au sufocat ecoul sufletului,
m-au asurzit cu țipetele lumii!
Am vrut să te iubesc, dar te-au răpit,
mi-au răstignit sentimentele,
mi-au străpuns inima într-un apus
și m-au lăsat să mor, fără răspuns!
Vasile Cucu - Blog 