Normalitate

Din negura iernii și cristale de gheață

Se nasc ghioceii dornici de lumină;

Natura revine-ncet, încet, la viață

Și ne umple sufletul cu-o bucurie divină.

Amorțiți de frig și de gânduri geroase,

Rămași prizonieri într-un trecut fără gratii,

Redobândim curajul de-a păși mai departe,

Într-o lume deschisă, fără frica de alții.

Avem nevoie de căldura umană,

De priviri radioase și-atingeri duioase,

Avem nevoie de-o viață normală,

În care să-nflorească sentimente frumoase!

Etichete:frica, ghiocei, lume, lumina, natura, normalitate, poezie, sentimente, suflet, versuri, viata