Arhiva | Social RSS feed for this section

Contrast

21 iul.

Haine curate, suflete pătate,

Fețe zâmbitoare, minți iscoditoare,

Priviri drăgălașe, inimi pătimașe,

Vorbe de amor, oameni fără dor.

Vacanțe frumoase, zile-ntunecoase,

Poze luminoase, gânduri odioase,

Locuri minunate, capete-aplecate,

Peisaje alese, replici neînțelese.

O lume nebună, ființă credulă,

Prietenii false, sentimente arse,

Aparențe snoabe, căsătorii goale,

Ierarhii impuse, destine distruse.

 

Sursa foto: Google Images

Anul Nou

1 ian.

Astăzi Anul se-noiește,

Cu țoale de la mall, firește,

Și începe a umbla,

Pe Facebook a se lăuda;

Merge țanțoș, pe călcâie,

În gură cu o lămâie,

Ca să îi mai treacă greața,

Când îl plictisește viața,

Se uită de sus la lume:

Cum de uită al său nume?

Cum de nu îi fac pe plac,

Nimeni să nu-i dea un Like?

Astăzi Anul ia avânt,

Prima dată pe pământ…

Stă un pic și se gândește,

Oare ce-l neliniștește?

De ce-ar trebui să zbori,

Dacă ai putea să dormi?

Ce-i cu-atâta vânzoleală,

Mai ales pe burta goală,

Nu mai bine stai în fund

Și tragi tare din tutun?

Nu mai bine tragi o dușcă,

Iar apoi să pleci ”din pușcă”?

Și dacă nu vei pleca,

Oare cin s-o supăra?

Că doar anul ăsta-i lung,

Mai este pân la Crăciun,

Este timp și de muncit,

Dar mai ales de chefuit!

Anul ăsta nu-i de glumă,

Treaba o să meargă strună:

O s-avem șosele bune,

Ca să nu mai facem glume,

O s-avem autostrăzi,

Pe hârtia de pe lăzi,

O s-avem lapte și miere,

Să hrănim caii cu ele…

Ăia verzi de pe pereți,

Că-s ai noștri geți-begeți!

Să nu vină-aici Străinul,

Să ne facă nouă plinul,

Căci noi ne vom descurca,

Chiar de n-avem ce mânca,

Vom vota planuri mărețe,

Scoase de niște minți crețe,

Vom da votul și-unui hoț,

Doar să ne mintă frumos!

Astăzi Anul se pornește,

Pe la toți el poposește,

Să ne-aducă daruri bune,

Mai multă înțelepciune,

Gând senin și cumpătare,

Dragoste și alinare,

Sănătate și dreptate,

Curaj și prosperitate!

LA MULȚI ANI!

 

Centenar

12 dec.

Să lăsăm trecutul să se odihnească

Și să-i mulțumim pentru ce-am ajuns,

Să-i cinstim fruntașii și a lor povață,

Dar să nu uităm ce mult ne-a durut!

Să fim mândri-i bine, într-o lume dreaptă,

În care poporul să-și urmeze calea,

În care distinșii doar să construiască,

Nu să ne aducă-n suflet dezbinarea!

Să fim patrioți este lucru mare,

Mai ales când soarta pe noi ne-a lovit,

Nu-i o vorbă-n vânt, la o Adunare,

Spusă de cei care mereu ne-au mințit!

Să fim un popor nu-i o întâmplare,

Multe generații s-au sacrificat;

Pentru acest secol de determinare,

Să păstrăm în inimi visul lor curat!

Condamnat

11 aug.

Am vrut să zbor, dar m-au ținut legat,

mi-au închis visele în întuneric,

mi-au ars gândurile cu nepăsare,

mi-au ucis speranțele cu clipe otrăvite!

Am vrut să cânt, dar mi-au lipit buzele,

mi-au alungat notele de pe portativ,

mi-au sufocat ecoul sufletului,

m-au asurzit cu țipetele lumii!

Am vrut să te iubesc, dar te-au răpit,

mi-au răstignit sentimentele,

mi-au străpuns inima într-un apus

și m-au lăsat să mor, fără răspuns!

Resemnare

21 ian.

Acest popor nici lacrimi nu mai are,

Nici de tristețe, nici de voie bună,

Îngenunchiat, se-nchină la altare,

Sătul de-atâta ură și minciună.

Așteaptă o minune, care să-i schimbe soarta,

Anchilozat de-atâta resemnare;

Privește-n gol și își ascunde fața,

De teamă că Destinul îi va cere-o favoare.

Acest popor nici gânduri nu mai are,

Nici vorbe dulci și nici blesteme;

Cu dinții încleștați de întristare,

Își duce soarta într-un car cu lemne…

Mai mână boii, câteodată, pe drumul desfundat,

Mai taie-un lemn, pe înserat, să-l facă cruce,

Mai urlă, noaptea, de durere că nu e ascultat

Și tace ziua…chiar în ziua de răscruce!

 

Fauna socială

26 sept.

Lupul cel rău își schimbă părul,

petrece ore-ntregi la coafor,

vrea să arate-a câine blând,

ca să-și primească osul,

și-apoi să-și bage colții-n mâna lor!

Vulpea șireată nu-și mai înalță coada,

așteaptă într-un colț să se elibereze ringul,

mulți cocoșei viteji vor dispărea în noapte

și-atunci, cu măiestrie, ea o să-și facă plinul!

Berbecul prostovan tot berbec va rămâne,

îi place să se dea cu capul de pereți,

indiferent ce-ar face și orice-ar vrea să spună,

e pierdere de vreme, nu ai ce să înveți!

Taurul comunal nu vrea ca să muncească,

vrea doar s-admire vacile pe drum,

cu-așa apucături va fi ținut în casă,

ca să nu zică lumea că-i un bou nebun!

Țapul ispășitor își face datoria,

când alții se feresc, el ia cuvântul,

spune ce-l taie capul, ca să nu-l taie alții

și, astfel, răzvrătiții își vor calma instinctul!

În jungla omenirii vedem destule fiare,

fugim de ele zilnic, în loc să le-nfruntăm,

tot așteptăm un leu, care să fie rege,

să mai uităm de foame în timp ce-l aclamăm!

De veghe

19 feb.

Copiii desenează pe asfaltul Pieței,

acolo unde oamenii mari, răscoliți de prezent,

își amintesc de întunericul trecutului,

acolo unde luminițile speranței

străpung bezna decadenței și a infamiei,

acolo unde strigătul deznădejdii

se înalță către cerul izbăvitor.

Copiii respiră și cântă într-un aer viciat

de praful si pulberea de pe scena țării,

pe care figuranții îmbrâncesc actorii,

într-un ridicol spectacol despre incompetență,

pe care sar, de „bucurie”, țapi ispășitori,

iepuri de câmp minat și purceluși de logoree.

Copiii se duc la culcare, pentru a visa,

în timp ce părinții veghează

pentru a nu se stinge flacăra speranței,

pentru a nu lăsa Balaurul cu zeci de capete

să le înghită viitorul,

pentru a nu muri atunci când vor închide ochii.

Părinții veghează…și protestează!