Arhiva | Poezie RSS feed for this section

Inconștiență

31 mai

Lumea încă dansează pe Titanic,

Habar nu are ce-o așteaptă,

Consumă de zor și se distrează,

De mediul înconjurător nu-i pasă.

Oceanul răbdător e plin de plastic,

Poartă cu el dezmățul omenirii;

De ar putea vorbi, ne-ar spune drastic:

”Să vă crape obrazul de rușine!”.

Planeta noastră-i în prag de sufocare,

Strigătul său nu se aude la masa bogăției,

Oamenii râd și dau muzica tare,

Își sapă singuri groapa infamiei.

Timpul, cu nepăsarea noastră, nu mai are răbdare,

Ne-aruncă-n față aisbergul prostiei,

Să ne lovim de el cu încăpățânare

Și să ne scufundăm în largul neghiobiei!

………………………………………………

Sursa foto: Google images

Etichete:, , , , , , , , , ,

Sinergie

15 apr.

Lumânările își împletesc flăcările,

înalță spre cer lumina credinței,

picură ceara pe crăpăturile neputinței.

Oamenii singuratici își împletesc cărările,

străbat împreună drumul nopții,

dorind să evite capcanele morții.

Păsările călătoare își împletesc aripile,

zboară împreună spre locuri mai calde,

speriate de frigul nopților albe.

Izvoarele ascunse își împletesc râurile,

se scurg, până la ultima picătură, în mare,

primesc binecuvântarea razelor de soare.

Vlăstarele timpului își împletesc mugurii,

se nasc, din lumină, florile vieții,

așteaptă însetate roua dimineții.

Creațiile lumii își împletesc energiile,

se contopesc în scânteia divină,

străbat Universul spre armonia sublimă.

Etichete:, , , , , , , , , , , ,

Fragilă

19 mart.

Ce fragilă ești, când crești printre morminte,

când te ferești de bombele căzute din infern,

când cei din jurul tău nu mai au minte

și îți transformă soarta într-un calvar etern!

Ce fragilă ești, când te trezești sub mormanul de pietre,

când Pământul vrea să te-nfioare,

când, dintr-o dată, totul piere

și-aștepți, înspăimântată, mâna salvatoare!

Ce fragilă ești, când începi să pășești,

când pașii mici se-mpiedică de monștri,

când prin lume e greu să răzbești

și-ai vrea, din deznădejde, să-nchizi ochii!

Ce fragilă ești atunci când iubești,

când renunți la tine pentru alții,

când, din bunătate, vrei să dăruiești,

să-i inspiri pe ceilalți cu-ale tale fapte!

Etichete:, , , , , , , , ,

Iarnă caldă

19 feb.

În iarna călduroasă păstrez amintirile la rece,

închise în pivnița trecutului argintiu,

placat cu un strat subțire de gheață.

Din butoiul magic îmi umplu cupa cu speranțe,

sorb până la ultima picătură, însetat de veșnicie

și mă cufund în somnul titanic.

Visez la iarna albă, plină de bucurie,

în care copiii își colorează obrajii în roșu,

pentru a se deosebi de oamenii de zăpadă.

Visez la timpurile de odinioară, pline de sens,

în care oamenii se mulțumeau cu vorbe bune

și agățau în brad globuri de suflet, în fiecare seară…

În iarna prea caldă mă topesc încet,

picură din mine timpul dezghețat,

se subțiază tot mai mult aripile de ceară.

Etichete:, , , , , , , , , , ,

Visez

27 nov.

S-au împlinit 10 ani de când postez pe blogul meu și mult mai mulți de când scriu poezii!

Am publicat al treilea volum de poezii (Printre anotimpuri) și continui să visez:

Îmi place să visez, dincolo de ziua de mâine,

dincolo de bariere și restricții,

la lumea de dincolo de granițele neputinței.

Acolo, vor încolți boabele imaginarului,

vor înflori mlădițele creației,

vor înverzi arborii cunoașterii.

Fructul înțelepciunii are un gust aparte,

din tot și din toate își trage seva,

se lasă atins doar de mâini dibace.

Îmi place să visez, la farmecul vieții,

la tot ce ne unește, dincolo de diferențe,

la tot ce poate fi dincolo de aparențe.

Etichete:, , , , , , ,

Refacere

11 sept.

După ce tac armele, speriate de moarte,

strigă din adâncuri durerea,

îngropată în sufletele noastre.

După ce dispare durerea, înecată în lacrimi,

răsare în privire speranța,

cu care să mergem mai departe.

După ce ne vom redescoperi umanitatea,

ținută captivă în tenebrele trecutului,

vom putea vorbi, din nou, despre dreptate.

După ce ne vom recâștiga libertatea,

vom putea construi, cu tărie,

un viitor mai bun, bazat pe iubire.

Etichete:, , , , , , , , ,

Te-aștept din nou

7 aug.

Aș vrea să te-ntâlnesc din nou, femeie,

Pe câmpul plin cu flori de mac,

Să înnoptăm sub cerul plin cu stele,

Să-ți simt căldura sufletului drag!

Aș vrea să te iubesc, o viață-ntreagă,

Să ne rugăm ca timpul să ne ierte,

Să-ți spun, în șoaptă, cât îmi ești de dragă,

De tot ce este-n jur să nu ne pese!

Prin lumea asta mare să te port în brațe,

Să ne oprim, din când în când, pe malul mării,

Să ne privim în ochi, când soarele răsare,

Să ne trezim cu gustul dulce-al sărutării!

Aș vrea să-ți mulțumesc din inimă, femeie,

Cu tine viața este mai frumoasă,

În părul tău voi prinde visurile mele

Și-am să le las acolo să-nflorească!

Etichete:, , , , , , , , , ,

La final

12 iun.

Porțile școlilor s-au închis;

nu se mai aud copiii veseli,

plecați pe drumul schimbării.

An de an ei urcă treptele cunoașterii,

privind zâmbitori spre cerul senin,

pe care-l mângâie cu privirea inocentă.

Copiii cresc prea repede, parcă pe-ascuns,

fără să ne mai întrebe,

de teamă să nu le interzicem viitorul!

Copiii ne-așteaptă la final,

de an, de școală, de copilărie,

pentru-a le spune cât sunt de speciali!

Etichete:, , , , , , , , , ,

E timpul nostru

22 apr.

Acum e timpul pentru rugăciune,

Când gândurile tac și sufletul vibrează;

Acum e timpul pentru plecăciune,

Pentru credința care ne înnobilează.

Povestea noastră merge mai departe,

Cu fiecare Paști zidim templul iubirii,

Suntem atât de mulți și-atât de-aproape,

Veniți să-mpărtășim miracolul Luminii.

Flacăra vie ne sfințește locul,

Ne bucurăm de lume și de viață,

Pe-acest Pământ noi ne trăim sorocul

Și-n Ceruri timpul veșnic ne așteaptă!

Etichete:, , , , , , , , , , ,

Cuceritoare

31 mart.

Visurile înmuguresc primăvara,

dezgheață în noi optimismul,

ne trezesc zâmbetele adormite.

Ne încărcăm sufletul la soare,

traversăm punțile dintre noi,

pentru a descoperi cealaltă jumătate.

Vibrația naturii ne străbate simțurile,

adie în noi fiorul iubirii,

ne picură în vene dragostea de viață.

Primăvara ne cucerește din nou,

ca pe-o iubire părăsită în toamnă,

lăsată să simtă frigul singurătății.

Etichete:, , , , , , , , , ,

← Older Entries