Dor de dor

Mi-e dor de dorul tău pentru mine,

Când timpul parcă se oprea pentru noi,

Când privirea ta însemna doar iubire,

Iar glasul tău dulce îmi dădea fiori!

În basmul nostru eram nemuritori:

Tu, zâna cea frumoasă și stingheră,

Eu, veșnic trubadur și călător,

În căutarea dragostei eterne!

În lumea noastră, cerul ne zâmbea,

Îl mângâiam cu aripi moi, de suflet,

Zburam neînfricați, până la prima stea

Și ascultam, îmbrățișați, al nemuririi cântec!

Mi-e dor de mine, cel iubit de tine,

Când noaptea peste noi așterne frigul,

Mă încălzesc doar c-o frumoasă amintire

Și-aștept, tăcut, ca să mă ierte timpul!