Copil hazliu, zăpada te aşteaptă,
S-alergi prin albul plin de fantezie,
În palme să-i oferi căldura toată
Şi s-o transformi, pe loc, în jucărie!
Din cer cad fulgii mari de bucurie,
Se-adună liniştiţi pe umerii tăi mici,
Te-mpodobesc frumos cu-a lor magie,
Te poartă în regatul clipelor de vis!
Copile, paşii tăi sunt bulgări de zăpadă,
Rostogoliţi prin lume prind avânt,
Cresc tot mai mari, fără să cadă,
Şi se opresc la poarta Marelui Cuvânt!
Să nu-i spui nici măcar o poezie,
Doar râsul tău să-nveselească Universul,
Să-şi amintească de a sa copilărie,
Căci tu, pe lumea asta, eşti Alesul!
Vasile Cucu - Blog 
Versuri minunate, ce vibrează de fericirea de-a fi părinte… Mulțumesc, mi-au răvăşit sufletul. Inspirație continuă!
Multumesc, fiecare dintre noi a fost in copilarie Alesul :). Iti doresc multe versuri „alese”, le citesc cu placere!