În ultima vreme societatea românească traversează o perioadă destul de agitată, generată de dorința guvernanților noștri de a-i grația pe unii pușcăriași, dar și de a-i scăpa în viitor de pușcărie pe anumiți politicieni și pe acoliții acestora. Deși e clar că această acțiune este „cu dedicație”, totuși ea trebuie „justificată” cumva opiniei publice și au găsit „pretextul” potrivit: supraaglomerarea din pușcării. Pentru rezolvarea acestei probleme nu s-a făcut nimic în atâția ani, dar s-au trezit acum că-i serioasă „treaba”, văzând că în ultimii ani Justiția nu mai iartă pe nimeni, mulți politicieni având dosare penale pe rol.
De ce nu s-au construit pușcării în toți acești ani? S-au aglomerat doar în ultimii ani, de când printre deținuți au început să fie și demnitari ai Statului? Păi dacă le-ar fi construit, ar fi fost ca și cum „mortul” și-ar fi săpat singur groapa! E mult mai ușor să „te dai scăpat” pe motiv că n-ai condiții de detenție, nu? După „logica” asta, ar trebui să nu mai băgăm pe nimeni la pușcărie până când nu ies cei care sunt deja acolo…Intră unul doar când iese altul, ca să se elibereze patul! Uite-așa, ca să iasă rima :). De ce n-ar fi și „rima” un pretext „plauzibil” ca să nu mai intre „Domnii” la pușcărie?
Așa cum știm cu toții, pentru Catedrala Mântuirii Neamului, care costă „fără număr” (după anumite estimări, vreo 200-300 milioane de euro), se găsesc bani și există atât voința Domnului cât și a politicienilor (demagogi, populiști sau doar de bună-credință). Statul contribuie la acest proiect național cu zeci de milioane de euro, dar n-are bani și pentru Catedrala Ispășirii Păcatelor (adică Pușcărie, pe înțelesul infractorilor)? Cu 100 de milioane de euro se poate face o „frumusețe de Catedrală”, în care să se „reculeagă” cei „certați” cu Legea, dar și cu Dumnezeu, pentru că nu-i bine să furi, să omori, să păcălești sau să-ți agresezi semenii! De ce să ne gândim, ca popor, doar la mântuirea „de apoi”, fără să ne îndreptăm din punct de vedere civic, moral și spiritual pe lumea asta? N-ar fi mai omenește și creștinește să ne implicăm și să ajutăm nu doar la construirea de biserici și catedrale, ci și la construirea unor locuri de detenție decente pentru semenii noștri care-au apucat-o pe căi greșite? Nu suntem datori față de ei, fie că sunt „Demnitari” ai Statului (dar oameni fără demnitate) sau doar simpli cetățeni, să le oferim un loc de meditație, reculegere si reeducare, astfel încât să-și ispășească păcatele? Astfel, vor deveni mai buni, mai umili, mai cu frică de Dumnezeu și de Legile țării, vor învăța din greșeli și nu vor mai încerca să le repete.
Vă imaginați cum toți acești infractori, scăpați de pe mâna Justiției, vor intra „cu pioșenie” în Catedrala Mântuirii Neamului, având sufletul și conștiința încărcate de păcate? Nu le-ar face un bine societatea, prin organele de Justiție, dacă i-ar pune să „viziteze” mai întâi Catedrala Ispășirii Păcatelor (Pușcăria)? Cu siguranță DA și, chiar dacă ei nu sunt conștienți de asta, i-ar ajuta să se „curățe de păcate” și sa devină demni de a intra apoi în cealaltă Catedrală…Și de-acolo, cine știe? Poate că Neamul lor sau Domnul îi va „mântui”…Doamne-ajută! Da, Dumnezeu îți dă, dar nu te bagă în pușcărie. Doar Justiția o poate face!
Vasile Cucu - Blog 
Bună asta, „să se reculeagă”… Ei chiar ne cred foarte proști.