E iarnă…şi-n mine tremură zăpada,
Fiori de gheaţă se topesc în valul de sânge…
Martirii Libertăţii au murit degeaba?
În urma lor, Dreptatea încă plânge!
E frig…şi-afară şi-năuntru,
Părinţi orfani trăiesc printre morminte,
La coada izbăvirii îşi aşteaptă rândul,
An după an se-mbracă în tristele veşminte!
Tineri frumoşi nu şi-au găsit ursite,
Au fost la întâlnirea cu glonţul ucigaş…
Durerea nu se stinge în lumânări topite,
Rămânem, prin tăcere, doar un popor de laşi!
E iarnă, iarăşi iarnă, în templul amintirii,
Ne-am osândit să ducem crucea resemnării…
Ce-am fi ajuns noi, astăzi, fără Eroii Răzvrătirii,
De ne permitem să-i lăsăm în frigul nepăsării?
Vasile Cucu - Blog 