Teama pătrunde în mințile noastre,
ca un virus ce vrea să ne sufoce;
ne agățăm cu disperare de ziua de azi,
ca și cum mâine e prea departe…
Depărtarea dintre noi se tot mărește,
fugim unii de alții, spre singurătate;
ne ascundem după fricile noastre,
de frică să nu fim zăriți printre ele.
Mâna salvatoare nu apare,
pentru că nu ne vede-n întuneric;
să lăsăm lumina să răsară
în sufletele temătoare de moarte!
Frica din noi o să dispară,
în clipa în care dragostea ne va chema
să respirăm aerul cald de vară,
într-o lume fără prejudecăți.