Tag Archives: iubire

Complimente

15 Apr

Te văd pierdută printre umbrele nopții,

căutând cărarea spre iubire;

lumina diafană îți mângâie ochii,

sclipind a ta privire.

Te-ai rătăcit prin clipele spinoase,

ai obosit de-atâta nedreptate,

în locul amintirilor frumoase

rămân doar urme de singurătate…

Te-aștept să vii, în viitorul fără vină,

să te îmbraci cu alte sentimente,

să râzi, din nou, scăldată în lumină

și să te bucuri de-ale vieții complimente!

Reclame

S.O.S.

31 Mar

Căzut din cer, într-o lume necunoscută,

învăț cum să trăiesc printre străini,

învăț răbdarea și iubirea ascunsă,

deghizat în trupul efemer.

Alungat din paradis, pe-o planetă albastră,

învăț să înot într-un ocean de vise,

învăț să respir, privind pe fereastră,

închis în propriul abis.

Pierdut în acest Univers, fără speranță,

învăț cum să accept și să iert,

învăț credința într-o altă viață,

trimițându-Ți al meu S.O.S.

 

(n.a.: S.O.S. = Save Our Souls)

Apropiere

17 Mar

Florile primăverii renasc în gândurile noastre,

își desfac petalele prin ochii dornici de lumină,

ne înmiresmează sufletul trezit din întuneric

și dorul de frumos ni-l alină.

Muguri de viață răsar din trunchiurile noastre,

se hrănesc cu dorința de a înverzi,

spațiul și timpul vor să ne-ocrotească,

lăsându-ne dreptul de a mai iubi.

Raze călduroase radiază din inimile noastre,

dezmorțesc sentimente și fapte;

cu brațele deschise și-un zâmbet pe față,

te-aștept să vii mai aproape!

Spre cer

11 Feb

Cer, imensitatea ta mă umple de mister,

Atâția ani ți-am dăruit privirea mea senină,

De-atâtea ori ți-am trimis rugăciunea mea umilă,

Dar niciodată n-am primit vreun semn!

 

Cer, albastrul tău mă mângâie mereu,

Aș vrea să pot zbura spre steaua ta divină,

Să-ți cânt iubirea mea, ce mă alină,

Să simt mult mai aproape al tău Dumnezeu!

 

Cer, nu-mi săgeta ființa cu-al tău ger,

Așterne-ți fulgii albi în palma mea,

Sufletul meu va colinda la poarta ta,

Sperând să-nvingă timpul efemer!

 

Cer, sper să mă ierți că ți-am fost infidel,

Căci am iubit femeia mai mult decât al tău mister;

Zâmbetul ei e mai frumos decât un curcubeu,

Iar sărutul său mă transformă în zeu!

 

Mi-e dor

29 Oct

Mi-e dor de tine, mi-e dor de mine,

când amândoi zâmbeam pentru noi,

mi-e dor de-o privire, plină de iubire,

când toamna revine cu tristele ploi.

Mi-e dor de soare, mi-e dor de mare,

când pășeam desculți pe visele moi,

mi-e dor de visare, mi-e dor de uitare,

când Luna era puntea noastră spre zori.

Mi-e dor de plimbare, de-a ta chemare,

când parcurile verzi se umpleau de flori,

mi-e dor de lumină, de viața senină,

când pe cerul albastru pictam zeci de culori.

Mi-e dor de tăcere, de-a ta mângâiere,

când vorbele dormeau în liniștea noastră,

mi-e dor de iubire, de despărțire,

când, suspinând, mă priveai la fereastră.

Trubadurul

30 Iul

Iubito, aș cânta pentru tine în fiecare seară,

Prin parcuri și baruri aș merge tot mai des,

M-aș așeza în fața celor ce așteaptă

Să vină cineva și să le-nchine-un vers!

Le-aș dedica iubirea, de tine părăsită,

S-o toarne-ntr-un pahar, cu gheață înăuntru,

S-o soarbă-ncet, cu paiul, până devine mută,

Să stingă-n ei dorința de-a mai dansa cu vântul!

Iubito, vocea nu mă mai ascultă,

Din gânduri nerostite creează melodii,

Tot ce n-ai vrut s-auzi acum își ia avântul

Și zboară peste locuri pe care nu le știi!

Oricine-ar fi acolo, privind în ochi nebunul,

Va ști că lumea asta-i prea mică pentru mine

Și, oriunde m-aș duce, aș fi doar trubadurul

Ce cântă neîncetat, gândindu-se la tine!

Dezmortire

5 Mar

ghiocei-padure

Râuri dezgheţate inundă inimile îngheţate,

Descătuşând sentimentele preschimbate în flori,

Ghioceii-nfloresc pe chipuri de oameni pictate,

Amintindu-ne viaţa trăită-n culori.

Raze dezgolite inundă trupurile învelite,

Pătrunzând în sufletele însetate de lumină,

Zâmbetele apar pe buzele de frig amorţite,

Renăscând credinţa în iubirea divină.

Gânduri trezite inundă minţi adormite,

Hrănind viitorul ieşit din hibernare,

Planuri măreţe aşteaptă să fie-mplinite,

Pentru-o lume care nu mai are răbdare.

Păsări călătoare zboară peste lumi muritoare,

Ducând cu ele visul evadării;

Timpul ne-arată faţa sa schimbătoare,

Dăruindu-ne, iarăşi, farmecul primăverii!