Tag Archives: suflet

Iarnă caldă

19 feb.

În iarna călduroasă păstrez amintirile la rece,

închise în pivnița trecutului argintiu,

placat cu un strat subțire de gheață.

Din butoiul magic îmi umplu cupa cu speranțe,

sorb până la ultima picătură, însetat de veșnicie

și mă cufund în somnul titanic.

Visez la iarna albă, plină de bucurie,

în care copiii își colorează obrajii în roșu,

pentru a se deosebi de oamenii de zăpadă.

Visez la timpurile de odinioară, pline de sens,

în care oamenii se mulțumeau cu vorbe bune

și agățau în brad globuri de suflet, în fiecare seară…

În iarna prea caldă mă topesc încet,

picură din mine timpul dezghețat,

se subțiază tot mai mult aripile de ceară.

Etichete:, , , , , , , , , , ,

Refacere

11 sept.

După ce tac armele, speriate de moarte,

strigă din adâncuri durerea,

îngropată în sufletele noastre.

După ce dispare durerea, înecată în lacrimi,

răsare în privire speranța,

cu care să mergem mai departe.

După ce ne vom redescoperi umanitatea,

ținută captivă în tenebrele trecutului,

vom putea vorbi, din nou, despre dreptate.

După ce ne vom recâștiga libertatea,

vom putea construi, cu tărie,

un viitor mai bun, bazat pe iubire.

Etichete:, , , , , , , , ,

Te-aștept din nou

7 aug.

Aș vrea să te-ntâlnesc din nou, femeie,

Pe câmpul plin cu flori de mac,

Să înnoptăm sub cerul plin cu stele,

Să-ți simt căldura sufletului drag!

Aș vrea să te iubesc, o viață-ntreagă,

Să ne rugăm ca timpul să ne ierte,

Să-ți spun, în șoaptă, cât îmi ești de dragă,

De tot ce este-n jur să nu ne pese!

Prin lumea asta mare să te port în brațe,

Să ne oprim, din când în când, pe malul mării,

Să ne privim în ochi, când soarele răsare,

Să ne trezim cu gustul dulce-al sărutării!

Aș vrea să-ți mulțumesc din inimă, femeie,

Cu tine viața este mai frumoasă,

În părul tău voi prinde visurile mele

Și-am să le las acolo să-nflorească!

Etichete:, , , , , , , , , ,

E timpul nostru

22 apr.

Acum e timpul pentru rugăciune,

Când gândurile tac și sufletul vibrează;

Acum e timpul pentru plecăciune,

Pentru credința care ne înnobilează.

Povestea noastră merge mai departe,

Cu fiecare Paști zidim templul iubirii,

Suntem atât de mulți și-atât de-aproape,

Veniți să-mpărtășim miracolul Luminii.

Flacăra vie ne sfințește locul,

Ne bucurăm de lume și de viață,

Pe-acest Pământ noi ne trăim sorocul

Și-n Ceruri timpul veșnic ne așteaptă!

Etichete:, , , , , , , , , , ,

Cuceritoare

31 mart.

Visurile înmuguresc primăvara,

dezgheață în noi optimismul,

ne trezesc zâmbetele adormite.

Ne încărcăm sufletul la soare,

traversăm punțile dintre noi,

pentru a descoperi cealaltă jumătate.

Vibrația naturii ne străbate simțurile,

adie în noi fiorul iubirii,

ne picură în vene dragostea de viață.

Primăvara ne cucerește din nou,

ca pe-o iubire părăsită în toamnă,

lăsată să simtă frigul singurătății.

Etichete:, , , , , , , , , ,

De Paști

1 mai

De Paști, în Ceruri, liniștea-i totală,

Îngerii stau tăcuți și-ascultă omenirea,

Cum lui Hristos i-aducem slavă

Și ne rugăm să ne aducă mântuirea!

De Paști, o lume-ntreagă cântă,

Despre viața veșnică și Înviere,

Copiii-nvață despre Sărbătoarea Sfântă,

Despre iertare, dragoste și mângâiere!

De Paști, Pământul strălucește,

Cerul se oglindește în sufletul curat,

În noaptea lungă doar lumina ne călăuzește

Și ne-amintește că Hristos a Înviat!

Etichete:, , , , , , , , , , , ,

Normalitate

21 mart.

Din negura iernii și cristale de gheață

Se nasc ghioceii dornici de lumină;

Natura revine-ncet, încet, la viață

Și ne umple sufletul cu-o bucurie divină.

Amorțiți de frig și de gânduri geroase,

Rămași prizonieri într-un trecut fără gratii,

Redobândim curajul de-a păși mai departe,

Într-o lume deschisă, fără frica de alții.

Avem nevoie de căldura umană,

De priviri radioase și-atingeri duioase,

Avem nevoie de-o viață normală,

În care să-nflorească sentimente frumoase!

Etichete:, , , , , , , , , ,

Tablou hibernal

24 ian.

În zăpada pufoasă se tăvălesc râsetele copilăriei,

rostogolesc în lume bucuria vieții,

aruncă spre cer fulgii albi de speranță.

Arborii plini de nea fac plecăciuni către oameni,

își împodobesc cu grijă coroana,

pe care s-o închine razelor de soare.

Crestele albe se lasă pictate cu gândul,

tabloul naturii își așteaptă admiratorii

care să dezghețe cărările pădurii.

Privirile reci, rămase-n urma sufletelor plecate,

visează la anotimpul lacrimilor calde,

în care iubirea să topească timpul.

Etichete:, , , , , , , , , , ,

Primul colind

20 dec.

Mi-aduc aminte de primul colind,

cântat cu multă bucurie,

înălțat spre cer în armonie.

Era atât de frumos încât îngerii, drept răsplată,

au trimis către noi fulgii albi,

cu care să ne mângâie pe față!

Era atât de călduros încât oamenii îl chemau în casă,

îl apropiau de sufletele reci,

prin care lumina nu reușea să răzbească!

Mi-aduc aminte de acel copil,

crescut cu multă iubire,

înălțat spre lume cu-o sclipire…

Etichete:, , , , , , , , , ,

Închis

15 nov.

Doar un petec de cer de-aș vedea,

Mi-aș imagina în el infinitul,

În care să evadez din lumea mea,

Atunci când vine asfințitul!

Doar un petec de pământ de-aș avea,

Mi-aș lipi tălpile și palmele de el,

În tăcerea sa m-aș cufunda

Și aș săpa, până la suflet, un tunel!

Doar o rază de soare de-aș vedea,

Aș ruga-o să treacă prin tunelul meu,

S-aducă lumina în inima mea,

Să fiu, pentru o clipă, iertat de Dumnezeu!

Etichete:, , , , , , , , , , ,

← Older Entries