Tag Archives: flori

Te-aștept din nou

7 aug.

Aș vrea să te-ntâlnesc din nou, femeie,

Pe câmpul plin cu flori de mac,

Să înnoptăm sub cerul plin cu stele,

Să-ți simt căldura sufletului drag!

Aș vrea să te iubesc, o viață-ntreagă,

Să ne rugăm ca timpul să ne ierte,

Să-ți spun, în șoaptă, cât îmi ești de dragă,

De tot ce este-n jur să nu ne pese!

Prin lumea asta mare să te port în brațe,

Să ne oprim, din când în când, pe malul mării,

Să ne privim în ochi, când soarele răsare,

Să ne trezim cu gustul dulce-al sărutării!

Aș vrea să-ți mulțumesc din inimă, femeie,

Cu tine viața este mai frumoasă,

În părul tău voi prinde visurile mele

Și-am să le las acolo să-nflorească!

Salvare

31 mai

„Lăsați copiii să vină la mine!”

Strigă natura, părăsită de oameni;

Îi așteaptă cu flori și peisaje sublime,

I-așteaptă viața ce curge prin ramuri!

Lăsați natura în inimile noastre!”

Strigă copiii, avizi de libertate;

Bucuria lor se sufocă în case,

Sănătatea lor nu-i o filă-ntr-o carte!

Lăsați-ne gândul să zboare departe!”

Strigă omenirea, redusă la tăcere;

Frica ne îndepărtează de libertate,

Iar salvarea noastră devine o himeră!

 

Liber

19 apr.

Imaginează-ți oameni care zâmbesc,

fericiți că se pot plimba în voie,

copii care-aleargă liberi, fără frică,

dintr-o parte a copilăriei într-alta!

Imaginează-ți câmpul cu flori,

pădurea verde cu adieri de vânt,

poteca străjuită de arbori tăcuți,

cerul senin la care te uiți când respiri!

Imaginează-ți libertatea zburdând,

cum te ia de mână în jocul său,

cum nu-ți pasă de cei ce se plâng,

prea blazați ca să mai știe ce sunt!

Imaginează-ți viața așa cum o vrei,

fără frici inutile și prejudecăți puerile,

deschide-ți fereastra sufletului și zboară,

acolo unde gândul virusat nu te omoară!

 

Dor de primăvară

30 mart.

A răsărit un ghiocel, în prag de primăvară,

Să-i spună lumii c-o iubește;

Se scutură de frig și de zăpadă,

Căldura mâinilor îl înflorește.

A răsărit un gând, din noaptea lungă,

Să-i spună lumii c-o privește;

O singură persoană de-l ascultă,

Va deveni vedetă-ntr-o poveste.

A răsărit un dor, din sufletul uitat,

Să-i spună vieții ce-și dorește:

Câmpuri cu flori și-un loc de neuitat,

În care să-ntâlnească sufletul pereche!

 

Casa părintească

16 iun.

Dintre-atâtea locuri dragi pe lume,

Dintre multele ferestre către cer,

Sufletul te-alege doar pe tine,

Casă părintească, dulce univers!

Printre-atâtea flori înmiresmate,

Printre-atâtea splendide culori,

Ochii mei te văd, prin umedele pleoape,

Magică grădină, ce îmi dai fiori!

Dintre-atâția oameni cumsecade

Dintre-atâtea suflete-ndrăgite,

Dorul meu pe voi vă strigă-n noapte,

Dragi părinți, rămași în locuri sfinte!

 

Aniversare

12 mai

Coroana anilor trăiți se-mbogățește,

Pe piedestalul vieții urci agale,

În fața ta apusul strălucește,

În urma ta răsar alte vlăstare.

 

Pe scena lumii ai dansat adesea,

Ai transformat tristețea-n bucurie,

Cu grație ți-ai afișat noblețea

Și-ai răspândit în jur doar armonie.

 

Frumoasele-anotimpuri îți colorează trena,

Alaiul celor dragi te emoționează,

Cu flori și vorbe dulci tu uiți cum trece vremea,

În sufletul curat păstrezi tot ce contează.

 

Nu te uita în urmă, nu regreta vreo clipă,

Continuă-ți urcarea spre bolta omenirii!

În pași de vals, sublim, iubirea te ridică

Și îți îndrumă ochii spre farmecul luminii.

 

Trăire

14 apr.

Cu flori de măr mă-mbie primăvara,

Sclipesc în ochii mei razele calde,

Natura renăscută își înverzește iarba,

Sufletul meu își prinde-n păr florile dalbe.

Pe dealuri line mieii zburdă-n voie,

În vale-i cheamă apa la oglindă;

Pământul gol de plug are nevoie,

Sămânța roditoare sub brazdă se alintă.

La asfințit se-ntorc copiii-n casă,

Se-aprind pe cer steluțele iubirii;

O lumânare-aprinsă stă pe masă,

În noaptea-n care El s-a jertfit omenirii.

 

100

1 dec.

100 de gânduri frumoase,

transmise la mii de copii,

vor duce peste ani omenia,

vor crea viitorul acestei națiuni,

în care să simțim bucuria.

100 de cărți dăruite-ntr-o viață,

îmbogățind cunoașterea lumii,

vor lărgi orizontul privirilor opace,

vor pune piedici în calea minciunii,

aducând lumina în mințile sărace.

100 de flori zâmbind la fereastră,

atrăgând privirea oricărui trecător,

vor aduce armonie în fiecare casă,

vor transmite-n lume petale de dor,

făcându-ne viața tot mai frumoasă.

100 de lacrimi pentru cei ce s-au dus,

pentru cei preschimbați prea devreme în îngeri,

vor stinge durerea ce strigă în noapte,

vor uda credința ce se înalță spre cer,

renăscând iubirea în sufletele noastre.

100 de ani pentru-o frumoasă țară,

presărați cu gânduri și visuri mărețe,

vor ține aprinse credința și dorul,

vor deschide calea spre o nouă poveste,

în care românii să-și continue zborul.

Apropiere

17 mart.

Florile primăverii renasc în gândurile noastre,

își desfac petalele prin ochii dornici de lumină,

ne înmiresmează sufletul trezit din întuneric

și dorul de frumos ni-l alină.

Muguri de viață răsar din trunchiurile noastre,

se hrănesc cu dorința de a înverzi,

spațiul și timpul vor să ne-ocrotească,

lăsându-ne dreptul de a mai iubi.

Raze călduroase radiază din inimile noastre,

dezmorțesc sentimente și fapte;

cu brațele deschise și-un zâmbet pe față,

te-aștept să vii mai aproape!

Cai verzi

18 iun.

Caii verzi nu mai aleargă pe pereți,

Și-au frânt picioarele în gropile imaginației,

Au nevoie de aripi pentru a-și trăi libertatea,

Au nevoie de curaj ca să-și înfrunte soarta.

De coamele-argintii nu se mai prind copiii,

În șaua inocenței acum se-așterne praful,

Dau din copite anii, uitându-se în spate,

Sperând să rupă lanțul de amintiri sudate.

Caii verzi nu mai aleargă prin livezi,

Pomii înfloriți nu le mai taie calea,

Acum stau priponiți de un anost ecran,

Uitându-se cum viața li se scurge-n van.

În herghelii urbane își pierd identitatea,

Visează la câmpii cu flori și iarbă verde,

Visează să-și ia zborul, să scape de-ntuneric,

Sperând s-ajungă liberi, pe un tărâm feeric.