Tag Archives: soare

Te-aștept din nou

7 aug.

Aș vrea să te-ntâlnesc din nou, femeie,

Pe câmpul plin cu flori de mac,

Să înnoptăm sub cerul plin cu stele,

Să-ți simt căldura sufletului drag!

Aș vrea să te iubesc, o viață-ntreagă,

Să ne rugăm ca timpul să ne ierte,

Să-ți spun, în șoaptă, cât îmi ești de dragă,

De tot ce este-n jur să nu ne pese!

Prin lumea asta mare să te port în brațe,

Să ne oprim, din când în când, pe malul mării,

Să ne privim în ochi, când soarele răsare,

Să ne trezim cu gustul dulce-al sărutării!

Aș vrea să-ți mulțumesc din inimă, femeie,

Cu tine viața este mai frumoasă,

În părul tău voi prinde visurile mele

Și-am să le las acolo să-nflorească!

Miracol

24 dec.

Copiii cresc, în lumea lor frumoasă,

Se strâng în buchete de flori nemuritoare,

De lumea celor mari nu prea le pasă,

Ei înfloresc la fiecare răsărit de soare!

Copiii se joacă, indiferent de vreme,

În zăpada pufoasă bucuria lor crește,

Pe anotimpuri albe desenează stele,

Pe foi imaculate scriu a lor poveste!

Copiii cântă veseli, în zi de sărbătoare,

Cu inima curată se duc din casă-n casă,

Transmit colindul vieții clipei următoare,

În care-o nouă lume-o să se nască!

Copil

1 iun.

Să fii copil înseamnă să visezi,

Să plutești pe marea bucuriei,

Să pășești pe calea-n care crezi

Că te va duce pe tărâmul fericirii!

Să fii copil înseamnă să creezi,

Să transformi realitatea în poveste,

Să-i primești în basmul tău pe cei ce cred

Că lumea poate fi-un buchet de sentimente!

Să fii copil înseamnă să zâmbești,

Să-mbrățișezi și soarele și luna,

Să fii iubit și să iubești…

Nu doar pentru o zi, ci pentru totdeauna!

Închis

15 nov.

Doar un petec de cer de-aș vedea,

Mi-aș imagina în el infinitul,

În care să evadez din lumea mea,

Atunci când vine asfințitul!

Doar un petec de pământ de-aș avea,

Mi-aș lipi tălpile și palmele de el,

În tăcerea sa m-aș cufunda

Și aș săpa, până la suflet, un tunel!

Doar o rază de soare de-aș vedea,

Aș ruga-o să treacă prin tunelul meu,

S-aducă lumina în inima mea,

Să fiu, pentru o clipă, iertat de Dumnezeu!

Focul dragostei

15 sept.

Dorul meu de tine nu se stinge,

Arde mocnit în candela iubirii,

Scântei neînfricate zboară către tine,

Dispar în zare, pradă rătăcirii.

Prefă-te ziua într-o pasăre măiastră

Și prinde-n zbor scânteia rătăcită,

Pe-o aripă de dor să se topească,

Să reaprindă-n tine iubirea infinită!

Prefă-te-n noapte într-o stea cuceritoare,

Călătorește-n voie printre alte stele,

De pe Pământ, te voi considera nemuritoare

Și voi închide ochii, cu visurile mele!

Prefă-te-n zori într-o rază de soare,

Trezește-mă din amorțeala vieții,

Arată-mi fața ta strălucitoare,

Redă-mi, în suflet, lumina tinereții!

 

Zâmbetul primăverii

21 mai

Ne-am trezit cu soarele la masă,

cu flori de măr la tâmple

și vlăstare de timp renăscute,

ne-am trezit flămânzi de aer proaspăt,

de viața ce curge prin apa de munte.

Ne-am hrănit cu liniștea pădurii,

cu raze de primăvară

și frunze din nou înverzite,

ne-am hrănit cu cântecul naturii

și cu-ale noastre doruri împlinite.

Ne-am culcat cu Luna printre gânduri,

cu sentimente evadate din trup

și fiori cuibăriți într-un suflet,

ne-am culcat pe timpul mamut,

sperând să ne trezim pe-o clipă de zâmbet.

Uitare

10 iul.

A mai trecut un an de când nu ne-am văzut,

În lumea asta mică nu-i loc pentru-amândoi,

Rămânem cu-amintiri dintr-un frumos trecut,

Când bucuria vieţii o împărţeam la doi.

 

A mai trecut un val peste nisipul rece,

Păşesc tăcut pe ţărm, fără să las vreo urmă,

Peste furia mării doar soarele mai trece,

Peste uitarea noastră doar dorul mai răsună.

 

A mai trecut un gând prin clipe efemere,

S-a stins încet pe bolta nepăsării,

La tine-a mai ajuns doar pulbere de stele,

Cu care să îţi vindeci rănile uitării.

 

A mai trecut un dor, printre atât de multe,

Rămâne doar ecoul strigătului său,

Păstrez o scoică-n suflet cu vuietele mute

Şi sper să te revăd, când o vrea Dumnezeu!

Infloritoare

29 mai

Poza lalele2

Dragostea înfloreşte în inimi timpurii,

Când soarele străluceşte mai tare,

Când frumoase culori răsar pe câmpii,

Când cerul albastru se-odihneşte pe mare.

Dragostea înfloreşte în inimi târzii,

Când lumina lunii te vrăjeşte,

Când pe bolta lumii ard stele pustii,

Când sufletul de dor se-ofileşte.

Dragostea înfloreşte în inimi rănite,

Când lacrimi de ploaie udă pământul,

Când plugul minţii îngroapă dorinţe,

Când vorbe-ascuţite rup legământul.

Dragostea înfloreşte în inimi curate,

Când verdele crud ne cheamă-n natură,

Când credinţa în bine în suflet renaşte,

Când primăvara de cântec răsună.

Sarutul vietii

30 nov.

Poza sarutul vietii

Alerg mereu pe culmile speranţei,

Sus, tot mai sus, se-ndreaptă paşii mei,

În braţe strâng văzduhul toleranţei

Şi las în urmă anii tot mai grei.

 

Apusul zilelor de vară mă încântă,

Pe creste verzi se culcă soarele flămând,

În urma lui doar liniştea mai cântă

Eternul vals al vieţii pe Pământ.

 

Pe vârf de buze simt răcoarea serii,

Uscate sunt frumoasele-amintiri;

Natura-mi dă uşor sărutul alinării,

Să uit de dorul marilor iubiri.

 

De-ai şti cât te iubesc, ah, minunată viaţă,

Pe culmile trăirii alerg să te respir;

Adorm cu tine-n suflet, tu, ultima mea soaţă,

În patul nemuririi, chemat de-al tău zefir!

 

(din volumul de poezii Sarutul vietii)

Farmecul iubirii

13 oct.

Poza_Farmecul iubirii

Când zorii vin, luna dispare,

Farmecul ei se stinge încet,

Parcă ar fi o stea căzătoare

Ce fuge grăbită din propriul concert.

 

Îmi pierd privirea pe bolta întinsă,

Iubirea din noapte-o aud în ecou,

Dorinţa din mine e încă nestinsă,

Oricând, pentru tine, m-aş naşte din nou.

 

Când norii vin, bucuria dispare,

Lumina se-ascunde în inima ta;

În braţe te strâng şi soarele-apare,

Doar zâmbetul tău are formă de stea.

 

În ochii tăi, văd mereu chemarea,

Sunt râul sălbatic ce fuge spre mare;

Te-aştept, iubito, s-aduci evadarea,

Când noaptea se lasă şi luna răsare!

Poza_Farmecul iubirii