Iubito, aș cânta pentru tine în fiecare seară,
Prin parcuri și baruri aș merge tot mai des,
M-aș așeza în fața celor ce așteaptă
Să vină cineva și să le-nchine-un vers!
Le-aș dedica iubirea, de tine părăsită,
S-o toarne-ntr-un pahar, cu gheață înăuntru,
S-o soarbă-ncet, cu paiul, până devine mută,
Să stingă-n ei dorința de-a mai dansa cu vântul!
Iubito, vocea nu mă mai ascultă,
Din gânduri nerostite creează melodii,
Tot ce n-ai vrut s-auzi acum își ia avântul
Și zboară peste locuri pe care nu le știi!
Oricine-ar fi acolo, privind în ochi nebunul,
Va ști că lumea asta-i prea mică pentru mine
Și, oriunde m-aș duce, aș fi doar trubadurul
Ce cântă neîncetat, gândindu-se la tine!