Te văd pierdută printre umbrele nopții,
căutând cărarea spre iubire;
lumina diafană îți mângâie ochii,
sclipind a ta privire.
Te-ai rătăcit prin clipele spinoase,
ai obosit de-atâta nedreptate,
în locul amintirilor frumoase
rămân doar urme de singurătate…
Te-aștept să vii, în viitorul fără vină,
să te îmbraci cu alte sentimente,
să râzi, din nou, scăldată în lumină
și să te bucuri de-ale vieții complimente!
Priveşte-mă, sunt steaua care străluceşte,
pe cerul infinit sunt pentru tine,
în timpul care-ţi aparţine.
Atinge-mă, niciodată n-am fost mai aproape,
printre atâtea chipuri sunt singura oglindă,
chiar şi în întuneric sunt propria-ţi lumină.
Iubeşte-mă, azi timpul ne aşteaptă,
să fim pentru o clipă o singură fiinţă
şi să visăm că dragostea există.
Trăieşte-mă, sunt clipa efemeră,
mâine voi fi o simplă amintire,
rămasă încă în a ta privire…
Soarele meu s-a ascuns printre nori,
Am nevoie de lumina din inima ta,
Amintirile noastre îmi dau mereu fiori,
Le văd în noapte sclipind ca o stea.
Cântecul nostru se-aude din nou,
Terasa-i goală, doar vânt şi ploi;
Aştept să mă strigi, ca-ntr-un ecou
În care să răsune iubirea din noi.
Întinde-mi mâna, râzând printre flori,
Să dansăm fericiţi pe-aleea tinereţii,
Zâmbetul tău are-atâtea culori,
Izvorând neîncetat din farmecul vieţii!
N-am cuvinte să-ţi spun cât te iubesc,
Sunt un strop de ploaie pe umărul tău,
În privirea ta doar raze găsesc,
Sunt nisipul de vară ce te-aşteaptă mereu!
Vasile Cucu - Blog 