Tag Archives: cruce

Resemnare

21 Ian

Acest popor nici lacrimi nu mai are,

Nici de tristețe, nici de voie bună,

Îngenunchiat, se-nchină la altare,

Sătul de-atâta ură și minciună.

Așteaptă o minune, care să-i schimbe soarta,

Anchilozat de-atâta resemnare;

Privește-n gol și își ascunde fața,

De teamă că Destinul îi va cere-o favoare.

Acest popor nici gânduri nu mai are,

Nici vorbe dulci și nici blesteme;

Cu dinții încleștați de întristare,

Își duce soarta într-un car cu lemne…

Mai mână boii, câteodată, pe drumul desfundat,

Mai taie-un lemn, pe înserat, să-l facă cruce,

Mai urlă, noaptea, de durere că nu e ascultat

Și tace ziua…chiar în ziua de răscruce!

 

Anunțuri

Prea putini

30 Apr

lumanare

Iubirea se îmbracă în roşu sângeriu,

Jertfind pe cruce dragostea de oameni;

Sunt prea puţini cei care strigă în pustiu,

Sunt mult prea mulţi cei transformaţi în vameşi.

Iertarea şi-a dat ultima suflare,

A obosit să-nfrunte nedreptatea;

Sunt prea puţini cei ce-au urmat a sa chemare,

Sunt mult prea mulţi cei înfrăţiţi cu răutatea.

Sufletul lumii strigă după mântuire,

Credinţa a fost pusă la-ncercare;

Sunt prea puţini cei ce-şi doresc iubire,

Sunt mult prea mulţi cei plini de răzbunare.

Lumina izbăvirii se stinge-n visul morţii,

Ducând cu ea şi sfânta rugăciune…

Sunt prea puţine lumânări aprinse-n toiul nopţii,

Sunt mult prea mulţi cei ce aşteaptă o minune!

Ţară de poveste

16 Feb

Te iubesc prea mult, ţară de poveste,

Oriunde m-aş duce, în suflet te port,

Lumea te compară, de rău te vorbeşte

Că nu poţi să fii ceea ce n-ai fost!

 

N-ai fost niciodată harnică femeie,

Care să trudească pentru bunăstare,

N-ai fost nici regină, ca să ţii sub cheie

Tot ce servitorii ţi-aduc la picioare!

 

N-ai fost tu aleasa  de la Balul Sorţii,

Ca să vină Prinţul şi să te iubească,

Nu ai fost nici Crucea, de pe Dealul Morţii,

Pe care creştinii să o ocrotească!…

 

Ai fost doar Frumoasa ce umbla în zdrenţe,

Aşteptând umilă al său Făt-Frumos,

Mulţi te-au păcălit cu planuri măreţe,

Ce-au rămas doar vorbe fără de folos!

 

Cum de n-ai găsit, din poporul tău,

Pe cineva care să te înflorească?

S-au îmbătat toţi chiar atât de rău,

Încât nu-s în stare nici să te privească?