Tag Archives: poezii

Visez

27 nov.

S-au împlinit 10 ani de când postez pe blogul meu și mult mai mulți de când scriu poezii!

Am publicat al treilea volum de poezii (Printre anotimpuri) și continui să visez:

Îmi place să visez, dincolo de ziua de mâine,

dincolo de bariere și restricții,

la lumea de dincolo de granițele neputinței.

Acolo, vor încolți boabele imaginarului,

vor înflori mlădițele creației,

vor înverzi arborii cunoașterii.

Fructul înțelepciunii are un gust aparte,

din tot și din toate își trage seva,

se lasă atins doar de mâini dibace.

Îmi place să visez, la farmecul vieții,

la tot ce ne unește, dincolo de diferențe,

la tot ce poate fi dincolo de aparențe.

Etichete:, , , , , , ,

Urmele iubirii

28 aug.

Poza urme de pasi

În visul meu, tu erai fără nume,

Ca o străină apărută-n viaţa mea,

Păreai pierdută în această lume,

Cu gândul rătăcind pe nu ştiu care stea.

Privirea ta absentă îşi aştepta chemarea,

Ecoul despărţirii îţi răsuna în suflet,

Pe buzele-amorţite se risipea candoarea

Ce te-a făcut să crezi că dragostea-i un cântec.

Iubirea, uneori, nu ţine cont de nimeni,

Nu-ntreabă mintea când să înflorească,

Îşi face singură buchetul său de inimi,

Pe care timpul va vrea să le-ofilească.

În viaţa mea, tu vei fi fără nume,

Un chip frumos, iubit doar în tăcere,

Distanţa dintre noi încă mai are urme,

Pe care dorul nostru le şterge cu durere.

 

Etichete:, , , , , , , , , , , , ,

Uitare

10 iul.

A mai trecut un an de când nu ne-am văzut,

În lumea asta mică nu-i loc pentru-amândoi,

Rămânem cu-amintiri dintr-un frumos trecut,

Când bucuria vieţii o împărţeam la doi.

 

A mai trecut un val peste nisipul rece,

Păşesc tăcut pe ţărm, fără să las vreo urmă,

Peste furia mării doar soarele mai trece,

Peste uitarea noastră doar dorul mai răsună.

 

A mai trecut un gând prin clipe efemere,

S-a stins încet pe bolta nepăsării,

La tine-a mai ajuns doar pulbere de stele,

Cu care să îţi vindeci rănile uitării.

 

A mai trecut un dor, printre atât de multe,

Rămâne doar ecoul strigătului său,

Păstrez o scoică-n suflet cu vuietele mute

Şi sper să te revăd, când o vrea Dumnezeu!

Etichete:, , , , , , , , , , , , , ,

Prea putini

30 apr.

lumanare

Iubirea se îmbracă în roşu sângeriu,

Jertfind pe cruce dragostea de oameni;

Sunt prea puţini cei care strigă în pustiu,

Sunt mult prea mulţi cei transformaţi în vameşi.

Iertarea şi-a dat ultima suflare,

A obosit să-nfrunte nedreptatea;

Sunt prea puţini cei ce-au urmat a sa chemare,

Sunt mult prea mulţi cei înfrăţiţi cu răutatea.

Sufletul lumii strigă după mântuire,

Credinţa a fost pusă la-ncercare;

Sunt prea puţini cei ce-şi doresc iubire,

Sunt mult prea mulţi cei plini de răzbunare.

Lumina izbăvirii se stinge-n visul morţii,

Ducând cu ea şi sfânta rugăciune…

Sunt prea puţine lumânări aprinse-n toiul nopţii,

Sunt mult prea mulţi cei ce aşteaptă o minune!

Etichete:, , , , , , , , , , , , ,

Impreuna

6 mart.

Am adormit cu gândul rezemat de stele,

Păşind cu tine pe puntea dintre lumi;

Tu îmi zâmbeai, privind la temerile mele,

Eu te ţineam de mână, să nu fugi!

Am zăbovit o clipă sub razele de lună,

În ochii tăi sclipea iubirea fără pată,

Am revăzut, cu drag, frumoasa ta cunună,

Purtată graţios în timpul de-altădată.

Te-am strâns în braţe, ca pentr-ultima oară,

Ne-am sărutat, cuprinşi de nostalgie,

Am resimţit fiorul din sufletul ce zboară,

Purtat de armonie, flămând de veşnicie.

M-am trezit singur, speriat de viaţă,

O clipă am crezut că te-am pierdut…

Dar eşti aici, în fiecare dimineaţă,

Mereu dispusă s-o luăm de la-nceput!

Natura_Cerul

Etichete:, , , , , , , , , , ,

Vis de iarna

14 feb.

Iarna3

Visăm frumos cum fulgii ne-nconjoară,

Căzuţi din albul paradisului din cer,

Visăm la timpul de odinioară,

Când ne-ncălzeam cu râsete în ger.

 

Visăm la fericirea în amintiri uitată,

Când timpul ne-aştepta să fim copii,

Visăm la bucuria de Sărbători redată,

Când la fereastră ascultam colindele târzii.

 

Visăm la noi, fără singurătate,

La începutul vorbelor de-amor,

Visăm la dialoguri spuse-n şoapte,

Când inimile noastre fremătau de dor.

 

Visăm la îngeri rechemaţi de soartă,

Veniţi pe lume ca să îi iubim,

Visăm la oameni înălţaţi prin faptă,

Veniţi să ne înveţe cum să dăruim.

 

Visăm frumos la fulgii ce coboară,

Cum se aşează peste noi cuminţi,

Simţim cum sufletul se înfioară,

Când se topesc în palmele fierbinţi!

Etichete:, , , , , , , , , , , , , ,

Colindă-mă

7 dec.

Colindă-mă, te-aştept la aceeaşi fereastră,

de dorul tău mă-ntorc mereu acasă,

topind în suflet sloiuri de gheaţă.

Bucură-mă, la fel ca altădată,

atunci şi acum sunt deodată,

doi fulgi de nea într-o viaţă curată.

Ninge-mă, sunt Omul de Zăpadă,

aştept cu nerăbdare copiii să mă vadă

şi în magia iernii să mai creadă…

Iartă-mă, puţin din mine te mai ştie,

în fiecare an trăiesc o mare bucurie,

te-aştept în seara de Crăciun, copilărie!

Etichete:, , , , , , , , , , , , ,

Zboara

20 sept.

Zboară, copile, întinde-ţi mâinile către cer,

Pământul şi cerul sunt aripile tale,

Înalţă-te deasupra tuturor,

Viitorul lumii îţi stă la picioare.

Priveşte, cu ochii tăi mari, răsăritul,

Când zâmbeşti, soarele străluceşte mai tare,

Prinde-ţi de mână părinţii, când vine-asfinţitul,

În braţele lor, trecutul nu doare…

Zboară, suflet curat, zboară departe,

Du-te, în tărâmul de vis al iubirii,

Acolo unde toate fructele lumii sunt coapte,

Primind, în tăcere, armonia luminii.

Lasă-ţi bunătatea să zburde prin ceruri,

Primeşte-i cu drag pe cei ce vin la tine;

Au renunţat cu toţii la dueluri,

Căutând acum împăcarea cu sine.

Zboară, gând frumos, zboară către lume,

Copiii planetei te-aşteaptă de zor,

Nu contează în viaţă dacă ai vreun nume,

Continuă-ţi paşnic minunatul tău zbor!

Etichete:, , , , , , , , , , , , , ,