Tag Archives: dragoste

Prea putini

30 apr.

lumanare

Iubirea se îmbracă în roşu sângeriu,

Jertfind pe cruce dragostea de oameni;

Sunt prea puţini cei care strigă în pustiu,

Sunt mult prea mulţi cei transformaţi în vameşi.

Iertarea şi-a dat ultima suflare,

A obosit să-nfrunte nedreptatea;

Sunt prea puţini cei ce-au urmat a sa chemare,

Sunt mult prea mulţi cei înfrăţiţi cu răutatea.

Sufletul lumii strigă după mântuire,

Credinţa a fost pusă la-ncercare;

Sunt prea puţini cei ce-şi doresc iubire,

Sunt mult prea mulţi cei plini de răzbunare.

Lumina izbăvirii se stinge-n visul morţii,

Ducând cu ea şi sfânta rugăciune…

Sunt prea puţine lumânări aprinse-n toiul nopţii,

Sunt mult prea mulţi cei ce aşteaptă o minune!

Traieste clipa

8 feb.

Priveşte-mă, sunt steaua care străluceşte,

pe cerul infinit sunt pentru tine,

în timpul care-ţi aparţine.

Atinge-mă, niciodată n-am fost mai aproape,

printre atâtea chipuri sunt singura oglindă,

chiar şi în întuneric sunt propria-ţi lumină.

Iubeşte-mă, azi timpul ne aşteaptă,

să fim pentru o clipă o singură fiinţă

şi să visăm că dragostea există.

Trăieşte-mă, sunt clipa efemeră,

mâine voi fi o simplă amintire,

rămasă încă în a ta privire…

Iubire tomnatică

27 oct.

Te-aştept iubito, când toamna se  întoarce,

Să mă-nveleşti cu plete ruginii,

În pat să mă hrăneşti cu mere coapte,

Iar setea să mi-o stingi cu struguri aurii.

 

Covor de frunze-ţi voi întinde la picioare,

Desculţă să păşeşti spre inima-mi deschisă,

Îţi voi turna în cupă o magică licoare,

Din care să sorbi zilnic dragostea promisă.

 

Te-aştept iubito, când păsările pleacă,

De mână ne vom ţine, privind în urma lor;

Vom rămâne tăcuţi, sperând să se întoarcă

Iubirea de-altădată şi-al tinereţii zbor.

 

Cu paşi mărunţi vom merge prin parcul dezgolit,

Să ne-amintim de vara frumoasei tinereţi,

Iar toamna-mi va şopti cât de mult ne-am iubit,

Când am pornit pe drumul comunei noastre vieţi.

În ochii tăi

1 sept.

În ochii tăi privesc iubirea,

Senină ca un cer de vară,

În largul său mă pierd cu firea

Şi-aştept ca luna să răsară.

 

În ochii tăi se oglindeşte asfinţitul,

Un soare sângeriu îmi fierbe-n vene,

Câmpul cu flori de mac îşi invită iubitul

S-adoarmă-n patul clipelor eterne.

 

În ochii tăi se scurge-o noapte albă,

Sclipiri de stele ne înfierbântă gândul,

Inima ta-i o dulce mare caldă,

Prin care dragostea inundă tot pământul.

 

În ochii tăi văd cum e casa plină:

Copiii fericiţi se joacă-n voie,

Noi, doi îndrăgostiţi ţinându-ne de mână,

Purtăm în suflet tot ce-avem nevoie.

 

În ochii tăi se naşte dimineaţa,

Rămân un prizonier al fericirii,

Cu tine mi-aş petrece toată viaţa,

Trăind frumos un vis al nemuririi!