Tag Archives: fulgi

Vis de iarna

14 feb.

Iarna3

Visăm frumos cum fulgii ne-nconjoară,

Căzuţi din albul paradisului din cer,

Visăm la timpul de odinioară,

Când ne-ncălzeam cu râsete în ger.

 

Visăm la fericirea în amintiri uitată,

Când timpul ne-aştepta să fim copii,

Visăm la bucuria de Sărbători redată,

Când la fereastră ascultam colindele târzii.

 

Visăm la noi, fără singurătate,

La începutul vorbelor de-amor,

Visăm la dialoguri spuse-n şoapte,

Când inimile noastre fremătau de dor.

 

Visăm la îngeri rechemaţi de soartă,

Veniţi pe lume ca să îi iubim,

Visăm la oameni înălţaţi prin faptă,

Veniţi să ne înveţe cum să dăruim.

 

Visăm frumos la fulgii ce coboară,

Cum se aşează peste noi cuminţi,

Simţim cum sufletul se înfioară,

Când se topesc în palmele fierbinţi!

Alesul

17 ian.

Isa in zapada

Copil hazliu, zăpada te aşteaptă,

S-alergi prin albul plin de fantezie,

În palme să-i oferi căldura toată

Şi s-o transformi, pe loc, în jucărie!

Din cer cad fulgii mari de bucurie,

Se-adună liniştiţi pe umerii tăi mici,

Te-mpodobesc frumos cu-a lor magie,

Te poartă în regatul clipelor de vis!

Copile, paşii tăi sunt bulgări de zăpadă,

Rostogoliţi prin lume prind avânt,

Cresc tot mai mari, fără să cadă,

Şi se opresc la poarta Marelui Cuvânt!

Să nu-i spui nici măcar o poezie,

Doar râsul tău să-nveselească Universul,

Să-şi amintească de a sa copilărie,

Căci tu, pe lumea asta, eşti Alesul!

Magia iernii

20 dec.

Iarna1

Fulgii de nea se-ntorc acasă,

În anotimpul plin de bucurie,

Ar vrea să-i invităm cu noi la masă,

Ca să ne-aducă har şi armonie.

Să îmbrăcăm în alb căsuţa noastră,

S-aprindem focul şi să povestim,

Să aşteptăm copiii la fereastră,

Colinda magică în suflet s-o primim!

Fulgii credinţei se întorc acasă,

Cei rătăciţi revin la vatra lor,

Povara-nstrăinării pe umeri îi apasă,

Departe de cei dragi s-ar fi topit de dor.

Brăduţul de Crăciun să strălucească,

S-adune-n jurul său copiii fericiţi,

Cu zâmbete să-mpodobim întreaga viaţă

Şi să simţim magia de a fi iubiţi!

Colindă-mă

7 dec.

Colindă-mă, te-aştept la aceeaşi fereastră,

de dorul tău mă-ntorc mereu acasă,

topind în suflet sloiuri de gheaţă.

Bucură-mă, la fel ca altădată,

atunci şi acum sunt deodată,

doi fulgi de nea într-o viaţă curată.

Ninge-mă, sunt Omul de Zăpadă,

aştept cu nerăbdare copiii să mă vadă

şi în magia iernii să mai creadă…

Iartă-mă, puţin din mine te mai ştie,

în fiecare an trăiesc o mare bucurie,

te-aştept în seara de Crăciun, copilărie!