Categorie: Social
-
Refacere
După ce tac armele, speriate de moarte, strigă din adâncuri durerea, îngropată în sufletele noastre. După ce dispare durerea, înecată în lacrimi, răsare în privire speranța, cu care să mergem mai departe. După ce ne vom redescoperi umanitatea, ținută captivă în tenebrele trecutului, vom putea vorbi, din nou, despre dreptate. După ce ne vom recâștiga…
-
Iluzii
Oamenii cu visuri mărunte se-mpiedică de amănunte, nu fac sinteză ci doar antiteză, nu cred în concluzii ci doar în iluzii.
-
Salvare
„Lăsați copiii să vină la mine!”– Strigă natura, părăsită de oameni; Îi așteaptă cu flori și peisaje sublime, I-așteaptă viața ce curge prin ramuri! „Lăsați natura în inimile noastre!”– Strigă copiii, avizi de libertate; Bucuria lor se sufocă în case, Sănătatea lor nu-i o filă-ntr-o carte! „Lăsați-ne gândul să zboare departe!”– Strigă omenirea, redusă la tăcere;…
-
Contrast
Haine curate, suflete pătate, Fețe zâmbitoare, minți iscoditoare, Priviri drăgălașe, inimi pătimașe, Vorbe de amor, oameni fără dor.
-
Anul Nou
Astăzi Anul se-noiește, Cu țoale de la mall, firește, Și începe a umbla, Pe Facebook a se lăuda; Merge țanțoș, pe călcâie, În gură cu o lămâie, Ca să îi mai treacă greața, Când îl plictisește viața, Se uită de sus la lume: Cum de uită al său nume? Cum de nu îi fac pe…
-
Centenar
Să lăsăm trecutul să se odihnească Și să-i mulțumim pentru ce-am ajuns, Să-i cinstim fruntașii și a lor povață, Dar să nu uităm ce mult ne-a durut! Să fim mândri-i bine, într-o lume dreaptă, În care poporul să-și urmeze calea, În care distinșii doar să construiască, Nu să ne aducă-n suflet dezbinarea! Să fim patrioți…
-
Condamnat
Am vrut să zbor, dar m-au ținut legat, mi-au închis visele în întuneric, mi-au ars gândurile cu nepăsare, mi-au ucis speranțele cu clipe otrăvite! Am vrut să cânt, dar mi-au lipit buzele, mi-au alungat notele de pe portativ, mi-au sufocat ecoul sufletului, m-au asurzit cu țipetele lumii! Am vrut să te iubesc, dar te-au răpit,…
-
Resemnare
Acest popor nici lacrimi nu mai are, Nici de tristețe, nici de voie bună, Îngenunchiat, se-nchină la altare, Sătul de-atâta ură și minciună. Așteaptă o minune, care să-i schimbe soarta, Anchilozat de-atâta resemnare; Privește-n gol și își ascunde fața, De teamă că Destinul îi va cere-o favoare. Acest popor nici gânduri nu mai are, Nici…
Blog Cucu Vasile 