Etichetă: copii
-
Reconciliere
Distanța dintre noi se micșorează, Opiniile divergente se disipă, Putem vorbi, din nou, la aceeași masă, Fără teama că unul dintre noi se ridică. Acum e timpul pentru reconciliere, Valul urii trebuie să dispară, Orgoliile nu țin loc de mediere Și nu ne-ajută să construim o țară. Viitorul frumos, la care visăm, nu ne-așteaptă, Depinde…
-
Iarnă caldă
În iarna călduroasă păstrez amintirile la rece, închise în pivnița trecutului argintiu, placat cu un strat subțire de gheață. Din butoiul magic îmi umplu cupa cu speranțe, sorb până la ultima picătură, însetat de veșnicie și mă cufund în somnul titanic. Visez la iarna albă, plină de bucurie, în care copiii își colorează obrajii în…
-
La final
Porțile școlilor s-au închis; nu se mai aud copiii veseli, plecați pe drumul schimbării. An de an ei urcă treptele cunoașterii, privind zâmbitori spre cerul senin, pe care-l mângâie cu privirea inocentă. Copiii cresc prea repede, parcă pe-ascuns, fără să ne mai întrebe, de teamă să nu le interzicem viitorul! Copiii ne-așteaptă la final, de…
-
Miracol
Copiii cresc, în lumea lor frumoasă, Se strâng în buchete de flori nemuritoare, De lumea celor mari nu prea le pasă, Ei înfloresc la fiecare răsărit de soare! Copiii se joacă, indiferent de vreme, În zăpada pufoasă bucuria lor crește, Pe anotimpuri albe desenează stele, Pe foi imaculate scriu a lor poveste! Copiii cântă veseli,…
-
Salvare
„Lăsați copiii să vină la mine!”– Strigă natura, părăsită de oameni; Îi așteaptă cu flori și peisaje sublime, I-așteaptă viața ce curge prin ramuri! „Lăsați natura în inimile noastre!”– Strigă copiii, avizi de libertate; Bucuria lor se sufocă în case, Sănătatea lor nu-i o filă-ntr-o carte! „Lăsați-ne gândul să zboare departe!”– Strigă omenirea, redusă la tăcere;…
-
Liber
Imaginează-ți viața așa cum o vrei, fără frici inutile și prejudecăți puerile, deschide-ți fereastra sufletului și zboară, acolo unde gândul virusat nu te omoară!
-
Trăire
Cu flori de măr mă-mbie primăvara, Sclipesc în ochii mei razele calde, Natura renăscută își înverzește iarba, Sufletul meu își prinde-n păr florile dalbe.
-
Cai verzi
Caii verzi nu mai aleargă pe pereți, Și-au frânt picioarele în gropile imaginației, Au nevoie de aripi pentru a-și trăi libertatea, Au nevoie de curaj ca să-și înfrunte soarta. De coamele-argintii nu se mai prind copiii, În șaua inocenței acum se-așterne praful, Dau din copite anii, uitându-se în spate, Sperând să rupă lanțul de amintiri…
-
Vis de iarna
Visăm frumos cum fulgii ne-nconjoară, Căzuţi din albul paradisului din cer, Visăm la timpul de odinioară, Când ne-ncălzeam cu râsete în ger.
Blog Cucu Vasile 