Categorie: Poezie
-
Vertical
Am învăţat să merg cu capul sus, Să nu m-aplec după iluzii, Departe gândurile mele s-au tot dus, Fugind de-ale lumii de azi infuzii! Sunt un bolnav ce nu vrea ajutor, M-am săturat de-otrava din injecţii, Ai mei concetăţeni m-aşteaptă-n abator, Pentru idei rebele au pregătit corecţii! Mi-e trupul încărcat ca trenul într-o…
-
La revedere
Prietene, mâinile noastre s-au strâns de despărţire, în clipa în care timpul respira tăcut, înghiţând cu greu tristeţea. Prietene, ticăitul de ceas se auzea doar în inimă, bătând tot mai puternic, vrând să ascundă emoţia vorbelor iscusite. Câte vorbe nespuse au rămas ascunse după priviri neclintite? Câte vorbe de duh, venite de Sus, s-au oprit…
-
Iubire fară cuvinte
Soarele meu s-a ascuns printre nori, Am nevoie de lumina din inima ta, Amintirile noastre îmi dau mereu fiori, Le văd în noapte sclipind ca o stea. Cântecul nostru se-aude din nou, Terasa-i goală, doar vânt şi ploi; Aştept să mă strigi, ca-ntr-un ecou În care să răsune iubirea din noi. Întinde-mi mâna,…
-
Ţară de poveste
Te iubesc prea mult, ţară de poveste, Oriunde m-aş duce, în suflet te port, Lumea te compară, de rău te vorbeşte Că nu poţi să fii ceea ce n-ai fost! N-ai fost niciodată harnică femeie, Care să trudească pentru bunăstare, N-ai fost nici regină, ca să ţii sub cheie Tot ce servitorii ţi-aduc la…
-
Revedere
Prietene, să vii la întâlnire, Să-mbraci frumos sufletul tău tăcut, Să reînviem o veche amintire Şi să uităm cum anii au trecut. Prietene, să vii la locul de odinioară, Unde-am rămas doar noi şi cu destinul, Să ne-aşezăm în banca dragostei de ţară, În care am cântat cu demnitate imnul… Profesorii s-au îmbrăcat…
-
Iubire tomnatică
Te-aştept iubito, când toamna se întoarce, Să mă-nveleşti cu plete ruginii, În pat să mă hrăneşti cu mere coapte, Iar setea să mi-o stingi cu struguri aurii. Covor de frunze-ţi voi întinde la picioare, Desculţă să păşeşti spre inima-mi deschisă, Îţi voi turna în cupă o magică licoare, Din care să sorbi zilnic dragostea…
-
În ochii tăi
În ochii tăi privesc iubirea, Senină ca un cer de vară, În largul său mă pierd cu firea Şi-aştept ca luna să răsară. În ochii tăi se oglindeşte asfinţitul, Un soare sângeriu îmi fierbe-n vene, Câmpul cu flori de mac îşi invită iubitul S-adoarmă-n patul clipelor eterne. În ochii tăi se scurge-o noapte…
-
Mă cunoşti?
Sunt vârful aisbergului plutitor pe apă, Frânturi din multele cuvinte spuse-n şoaptă, Un colţ dintr-o pictură încă neterminată, Iluzia de mintea ta imaginată. Sunt o potecă strâmbă dintr-o pădure deasă, Un ciripit de păsări ce nu se-aude-n casă, Privirea din adâncuri ce nu se vede-n faţă, Un zâmbet de final dintr-o frumoasă farsă. Sunt picătura…