-
Primul colind

Mi-aduc aminte de primul colind, cântat cu multă bucurie, înălțat spre cer în armonie. Era atât de frumos încât îngerii, drept răsplată, au trimis către noi fulgii albi, cu care să ne mângâie pe față! Era atât de călduros încât oamenii îl chemau în casă, îl apropiau de sufletele reci, prin care lumina nu reușea…
-
Mistuire

Arșița verii topește în noi gândurile, sufletul încins își caută umbrele, în care să se-ascundă de viață. Păsările obosite strâng rândurile, își lasă pe nisipul fierbinte urmele și zboară către creasta semeață. Munții golași aprind către cer rugurile, pe care să ardă aripile celor înșelați de propria speranță. Natura uscată își alungă vânturile, la capătul…







