Tag Archives: lume

Nu renunța!

20 mai

Oriunde pașii te-ar purta, pe căi necunoscute,

într-o lume străină, fără speranță,

din care-ai vrea să fii salvat în fiecare dimineață,

te rog, nu renunța!

Oriunde gândul ți-ar zbura, spre altă lume,

spre paradisul florilor și-al inimilor duse,

în care să-ți îmbrățișezi iubirile apuse,

te rog, nu renunța!

Oriunde sufletul te-ar îndrepta, spre altă viață,

spre liniștea credinței sau clipa amoroasă,

în care să trăiești povestea ta frumoasă,

te rog, nu renunța!

Oriunde-ai fi și orice-ai face,

eu cred în tine, chiar și când destinul nu te place…

și-ți voi striga din toată inima mea:

te rog, nu renunța!

Trubadurul

30 iul.

Iubito, aș cânta pentru tine în fiecare seară,

Prin parcuri și baruri aș merge tot mai des,

M-aș așeza în fața celor ce așteaptă

Să vină cineva și să le-nchine-un vers!

Le-aș dedica iubirea, de tine părăsită,

S-o toarne-ntr-un pahar, cu gheață înăuntru,

S-o soarbă-ncet, cu paiul, până devine mută,

Să stingă-n ei dorința de-a mai dansa cu vântul!

Iubito, vocea nu mă mai ascultă,

Din gânduri nerostite creează melodii,

Tot ce n-ai vrut s-auzi acum își ia avântul

Și zboară peste locuri pe care nu le știi!

Oricine-ar fi acolo, privind în ochi nebunul,

Va ști că lumea asta-i prea mică pentru mine

Și, oriunde m-aș duce, aș fi doar trubadurul

Ce cântă neîncetat, gândindu-se la tine!

Iubire albă

15 ian.

Lara, aduci cu tine iarna,

Cu frig şi viscol în suflet,

Mi-aş fi dorit să te revăd doar vara,

Să nu mai tremur aşteptând un zâmbet!

Troiene de zăpadă se-aştern în viaţa noastră

Şi cerul cenuşiu ne-apasă cu putere ;

Privesc în depărtare, ascuns după fereastră,

Cum o iubire albă se frânge de durere!

Lara, eşti mai frumoasă iarna,

Cu părul strălucind de stele argintii,

Cu buzele-amorţite, ce-ţi taie răsuflarea,

Cu pleoapele-ngheţate, străpunse de ochi vii!

Te-aştept, cu-nfrigurare, s-aprindem în noi focul,

Să ne-încălzim cu ramuri de iubire!…

Chiar dacă-n lumea asta noi nu ne-am găsit locul,

Vom adormi mereu pe-o caldă amintire.

 

Urmele iubirii

28 aug.

Poza urme de pasi

În visul meu, tu erai fără nume,

Ca o străină apărută-n viaţa mea,

Păreai pierdută în această lume,

Cu gândul rătăcind pe nu ştiu care stea.

Privirea ta absentă îşi aştepta chemarea,

Ecoul despărţirii îţi răsuna în suflet,

Pe buzele-amorţite se risipea candoarea

Ce te-a făcut să crezi că dragostea-i un cântec.

Iubirea, uneori, nu ţine cont de nimeni,

Nu-ntreabă mintea când să înflorească,

Îşi face singură buchetul său de inimi,

Pe care timpul va vrea să le-ofilească.

În viaţa mea, tu vei fi fără nume,

Un chip frumos, iubit doar în tăcere,

Distanţa dintre noi încă mai are urme,

Pe care dorul nostru le şterge cu durere.

 

Uitare

10 iul.

A mai trecut un an de când nu ne-am văzut,

În lumea asta mică nu-i loc pentru-amândoi,

Rămânem cu-amintiri dintr-un frumos trecut,

Când bucuria vieţii o împărţeam la doi.

 

A mai trecut un val peste nisipul rece,

Păşesc tăcut pe ţărm, fără să las vreo urmă,

Peste furia mării doar soarele mai trece,

Peste uitarea noastră doar dorul mai răsună.

 

A mai trecut un gând prin clipe efemere,

S-a stins încet pe bolta nepăsării,

La tine-a mai ajuns doar pulbere de stele,

Cu care să îţi vindeci rănile uitării.

 

A mai trecut un dor, printre atât de multe,

Rămâne doar ecoul strigătului său,

Păstrez o scoică-n suflet cu vuietele mute

Şi sper să te revăd, când o vrea Dumnezeu!

Impreuna

6 mart.

Am adormit cu gândul rezemat de stele,

Păşind cu tine pe puntea dintre lumi;

Tu îmi zâmbeai, privind la temerile mele,

Eu te ţineam de mână, să nu fugi!

Am zăbovit o clipă sub razele de lună,

În ochii tăi sclipea iubirea fără pată,

Am revăzut, cu drag, frumoasa ta cunună,

Purtată graţios în timpul de-altădată.

Te-am strâns în braţe, ca pentr-ultima oară,

Ne-am sărutat, cuprinşi de nostalgie,

Am resimţit fiorul din sufletul ce zboară,

Purtat de armonie, flămând de veşnicie.

M-am trezit singur, speriat de viaţă,

O clipă am crezut că te-am pierdut…

Dar eşti aici, în fiecare dimineaţă,

Mereu dispusă s-o luăm de la-nceput!

Natura_Cerul

Alesul

17 ian.

Isa in zapada

Copil hazliu, zăpada te aşteaptă,

S-alergi prin albul plin de fantezie,

În palme să-i oferi căldura toată

Şi s-o transformi, pe loc, în jucărie!

Din cer cad fulgii mari de bucurie,

Se-adună liniştiţi pe umerii tăi mici,

Te-mpodobesc frumos cu-a lor magie,

Te poartă în regatul clipelor de vis!

Copile, paşii tăi sunt bulgări de zăpadă,

Rostogoliţi prin lume prind avânt,

Cresc tot mai mari, fără să cadă,

Şi se opresc la poarta Marelui Cuvânt!

Să nu-i spui nici măcar o poezie,

Doar râsul tău să-nveselească Universul,

Să-şi amintească de a sa copilărie,

Căci tu, pe lumea asta, eşti Alesul!

Dansând cu vântul

6 aug.

Dansez cu vântul, pe o plajă,

Sunt singur, hoinărind prin lume,

Sufletul meu, cuprins de-o vrajă,

Strigă spre valuri al tău nume.

Te-aştept să vii din zările albastre,

S-aud din mare glasul tău,

De-atâta dor şi buzele-mi sunt arse,

Doar un sărut le-ar vindeca din nou!

Tu eşti povestea vântului de vară,

Ce-mi mângâie obrajii neîncetat,

Cu tine aş dansa o viaţă-ntreagă,

Pe plaja unde timpul ne-a uitat!

Marea_IMG_3961

Evadare

10 mai

În urma mea cad haine de pe mine,

Alerg pe câmp cu pieptul dezgolit,

Mă-ndepărtez de reguli şi de lume,

Natura mă aşteaptă în templul înverzit!

 

Simt mângâierea vântului pe faţă,

Mă-ntind pe patul de pământ cu flori,

Aş vrea să mă trezesc în altă viaţă,

Acolo unde nu trăieşti să mori!

 

Privesc în zare creasta-mpădurită,

Soarele roşu merge la culcare,

Nu-i pasă de-astă lume-înnebunită,

Pierdută într-o cruntă disperare!

 

Respir a serii proaspătă răcoare,

Mă încălzesc cu roşul asfinţit,

Mi-e dor de somn şi de uitare,

Vreau ca să uit de unde am fugit!

 

Lasă-mă, lume, în haina de verdeaţă,

Căci am crescut în frunze de stejar,

Nu mă trezi în fiecare dimineaţă,

Să mă închin la falsul tău altar!

 

Lasă-mă, viaţă, să uit de tine-o clipă,

Să nu-mi mai ceri tribut pentru a fi,

Vreau să fiu liber, vindecat de frică,

Să am natura-n suflet şi-n priviri!

Femeie minunată

22 mart.

Cine eşti tu, de lumea-ţi mulţumeşte,

Prin cântece şi daruri mai alese?

Mereu tu vei fi floarea ce nu se ofileşte,

Împodobind cununa frumoaselor mirese!

Tu eşti regina nopţii, dar străluceşti la soare,

Nopţile tale albe hrănesc inimi curate,

Prin viaţa dăruită, vei fi nemuritoare,

Frumoasele-amintiri vor fi pe veci păstrate.

Tu eşti liantul vieţii ce nu se întrerupe,

Prin tine curge harul iubirii omeneşti,

Îţi datorăm curajul lacrimilor mute

Şi-ţi spunem, în tăcere, ce minunată eşti!