Etichetă: iubire
-
Farmecul iubirii
Când zorii vin, luna dispare, Farmecul ei se stinge încet, Parcă ar fi o stea căzătoare Ce fuge grăbită din propriul concert. Îmi pierd privirea pe bolta întinsă, Iubirea din noapte-o aud în ecou, Dorinţa din mine e încă nestinsă, Oricând, pentru tine, m-aş naşte din nou. Când norii vin, bucuria dispare, Lumina…
-
Femeie minunată
Tu eşti liantul vieţii ce nu se întrerupe, Prin tine curge harul iubirii omeneşti, Îţi datorăm curajul lacrimilor mute Şi-ţi spunem, în tăcere, ce minunată eşti!
-
Zboară
Zboară, copile, întinde-ţi mâinile către cer, Pământul şi cerul sunt aripile tale, Înalţă-te deasupra tuturor, Viitorul lumii îţi stă la picioare. Priveşte, cu ochii tăi mari, răsăritul, Când zâmbeşti, soarele străluceşte mai tare, Prinde-ţi de mână părinţii, când vine-asfinţitul, În braţele lor, trecutul nu doare… Zboară, suflet curat, zboară departe, Du-te, în tărâmul de vis…
-
Iubire fară cuvinte
Soarele meu s-a ascuns printre nori, Am nevoie de lumina din inima ta, Amintirile noastre îmi dau mereu fiori, Le văd în noapte sclipind ca o stea. Cântecul nostru se-aude din nou, Terasa-i goală, doar vânt şi ploi; Aştept să mă strigi, ca-ntr-un ecou În care să răsune iubirea din noi. Întinde-mi mâna,…
-
Locul iubirii
Cât de departe am fost? Nu mai departe de cât m-au putut duce picioarele, maşina sau avionul, în locuri nevăzute de mine, dar cunoscute de mulţi alţii. Am mers în căutarea acelui loc de vis, pământul făgăduinţei, unde visele să devină realitate. Am crezut că există un astfel de loc, ca un Colţ de Rai,…
-
Iubire tomnatică
Te-aştept iubito, când toamna se întoarce, Să mă-nveleşti cu plete ruginii, În pat să mă hrăneşti cu mere coapte, Iar setea să mi-o stingi cu struguri aurii. Covor de frunze-ţi voi întinde la picioare, Desculţă să păşeşti spre inima-mi deschisă, Îţi voi turna în cupă o magică licoare, Din care să sorbi zilnic dragostea…
-
În ochii tăi
În ochii tăi privesc iubirea, Senină ca un cer de vară, În largul său mă pierd cu firea Şi-aştept ca luna să răsară. În ochii tăi se oglindeşte asfinţitul, Un soare sângeriu îmi fierbe-n vene, Câmpul cu flori de mac îşi invită iubitul S-adoarmă-n patul clipelor eterne. În ochii tăi se scurge-o noapte…
-
Mă cunoşti?
Sunt vârful aisbergului plutitor pe apă, Frânturi din multele cuvinte spuse-n şoaptă, Un colţ dintr-o pictură încă neterminată, Iluzia de mintea ta imaginată. Sunt o potecă strâmbă dintr-o pădure deasă, Un ciripit de păsări ce nu se-aude-n casă, Privirea din adâncuri ce nu se vede-n faţă, Un zâmbet de final dintr-o frumoasă farsă. Sunt picătura…
Blog Cucu Vasile 
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.