-
Dreptatea
Dreptatea se târăşte pe pământul pustiit, îngenuncheată de rănile neputinţei; strigă zadarnic spre cerul stăpânit de vulturi, vocea i se izbeşte de ziduri! Unde sunt locuitorii acelui tărâm de vis, în care omenia era regina virtuţii? Unde sunt îngerii căzuţi din Paradis, care s-ocrotească până la final părinţii? Dreptatea răsuflă cu greu, pe câmpul înnegrit…
-
Zboară
Zboară, copile, întinde-ţi mâinile către cer, Pământul şi cerul sunt aripile tale, Înalţă-te deasupra tuturor, Viitorul lumii îţi stă la picioare. Priveşte, cu ochii tăi mari, răsăritul, Când zâmbeşti, soarele străluceşte mai tare, Prinde-ţi de mână părinţii, când vine-asfinţitul, În braţele lor, trecutul nu doare… Zboară, suflet curat, zboară departe, Du-te, în tărâmul de vis…
-
Vertical
Am învăţat să merg cu capul sus, Să nu m-aplec după iluzii, Departe gândurile mele s-au tot dus, Fugind de-ale lumii de azi infuzii! Sunt un bolnav ce nu vrea ajutor, M-am săturat de-otrava din injecţii, Ai mei concetăţeni m-aşteaptă-n abator, Pentru idei rebele au pregătit corecţii! Mi-e trupul încărcat ca trenul într-o…
-
La revedere
Prietene, mâinile noastre s-au strâns de despărţire, în clipa în care timpul respira tăcut, înghiţând cu greu tristeţea. Prietene, ticăitul de ceas se auzea doar în inimă, bătând tot mai puternic, vrând să ascundă emoţia vorbelor iscusite. Câte vorbe nespuse au rămas ascunse după priviri neclintite? Câte vorbe de duh, venite de Sus, s-au oprit…
-
Iubire fară cuvinte
Soarele meu s-a ascuns printre nori, Am nevoie de lumina din inima ta, Amintirile noastre îmi dau mereu fiori, Le văd în noapte sclipind ca o stea. Cântecul nostru se-aude din nou, Terasa-i goală, doar vânt şi ploi; Aştept să mă strigi, ca-ntr-un ecou În care să răsune iubirea din noi. Întinde-mi mâna,…
-
Dincolo de gânduri
Stau cocoţat pe poarta ce desparte cele două lumi şi privesc, când într-o parte, când în cealaltă. În lumea gândurilor este agitaţie mare, se succed cu repeziciune o sumedenie de oameni, locuri, fapte, vorbe, ca într-un film făcut din mii şi mii de secvenţe scurte. Creierul uman este un regizor desăvârşit. Din tot ce a…
-
Ţară de poveste
Te iubesc prea mult, ţară de poveste, Oriunde m-aş duce, în suflet te port, Lumea te compară, de rău te vorbeşte Că nu poţi să fii ceea ce n-ai fost! N-ai fost niciodată harnică femeie, Care să trudească pentru bunăstare, N-ai fost nici regină, ca să ţii sub cheie Tot ce servitorii ţi-aduc la…
-
Emotie
Se apropia momentul în care copilul trebuia să intre pe scenă, pentru a recita poezia. Aştepta cuminte, aşezat pe scaunul său, privind la colegul care era în centrul atenţiei. Toţi cei din sală priveau „actorul” principal, îi sorbeau fiecare cuvânt, fiecare răsuflare… Văzând ceea ce se petrece în sală şi cât de greu îi este…
-
Locul iubirii
Cât de departe am fost? Nu mai departe de cât m-au putut duce picioarele, maşina sau avionul, în locuri nevăzute de mine, dar cunoscute de mulţi alţii. Am mers în căutarea acelui loc de vis, pământul făgăduinţei, unde visele să devină realitate. Am crezut că există un astfel de loc, ca un Colţ de Rai,…
-
Revedere
Prietene, să vii la întâlnire, Să-mbraci frumos sufletul tău tăcut, Să reînviem o veche amintire Şi să uităm cum anii au trecut. Prietene, să vii la locul de odinioară, Unde-am rămas doar noi şi cu destinul, Să ne-aşezăm în banca dragostei de ţară, În care am cântat cu demnitate imnul… Profesorii s-au îmbrăcat…
-
Abonează-te
Abonat
Ai deja un cont WordPress.com? Autentifică-te acum.
Blog Cucu Vasile 